Sunday, February 8, 2009

dorm cuvintele

2 comments:

Mariana said...

Nu plânge, cuvântul meu drag! Tăcerea ta e plină de înţelesuri...Te văd oftând, neputincios...Lasă-mă să plâng cu tine, pe umărul tău...la pieptul tău...
Tâcând, te simt prin ecouri tainice, prin miresme de dor...
Cuvântul meu iubit, ce minunată este prietenia ta!...şi-mbrăţişarea ta...


Mirela dragă, mi-am lăsat cuvintele să alunece în voie...

Minicoleta said...

nu plang, alt drag cuvant
il scriu cu pana inmuiata-n gand
si cer ragaz de-o lacrima si pace
s-adorm in cantul apei, soapte
albastre, cristale de lumina
din stele coborate, pe-o geana
alba din visul fara vina
de-a fi, traind o clipa-n lume
cu petece de mac, ascunse adanc, in mine
veni-va poate-o zi cand cerul meu si zarea
vor saruta cu patima iubirii, floarea
si o voi creste cu dor, din palme
sa-i suflu peste lume, petale
de culoare, rosie ca focul iubirii
ce-n mine, creste, creste, creste...

multumesc, Mari, pentru incurajare
deschid larrg, bratele sa te primesc in imbratisare draga,
mirela :)